Cand mormintele-s udate

Iubesc vara…O iubesc deoarece cand ma indrept spre facultate trec prin cimitir, mai bine spus prin cele trei cimitire ale satului. Vara asta am vazut ceva interesant…mormintele erau udate. Poate va ganditi ca era o pompa…aici va inselati, erau udate de un om ce muncea in cimitir, de cel care era cu o coase in mana. Nevoie mare avea omul acela daca nu a putut merge macar 2 metrii pana la toaleta. Lasa bah….mormintele si asa erau uscate, aveau nevoie de sare. Pe mine nu m-ar fi deranjat, insa unde iriga el, prin acea zona era ingropat si bunicu’. Imi pasa de el, cu toate ca nu l-am cunoscut…imi pasa si de iarba verde aflata in cimitir si nu as dori sa se inece de la atata apa.